COMPONENȚA COMUNEI
În componența comunei se află următoarele sate:
- Șuletea, reședința comunei;
- Fedești;
- Jigălia;
- Rășcani.
ISTORICUL LOCALITĂȚII
Șuletea este un sat din județul Vaslui, așezat pe dealurile Fălciului, situat aproximativ la 35 km de Bârlad. Cele mai vechi documente care amintesc de existența satului datează din anul 1793, din care rezultă că satul avea o suprafață de 826 ha, unde erau menționați proprietarii terenurilor învecinate cu ale satului Șuletea.
Legenda întemeierii satului s-a transmis din generație în generație. Satul Brăițeni de Jos a fost ars de proprietarul moșiei, Șchiopu Epureanu, chiar în noaptea de Paște, când toți oamenii erau strânși la biserică (între 1500 și 1600), iar locuitorii alungați s-au așezat în alte sate, majoritatea formând satul Brăițeni de Sus, zis Șuletea. Aici era un bordei al lui Jan Șulete care păzea pădurea și denumirea de Șuletea s-ar trage de la numele acestuia. Numele de Șuletea a fost încetățenit în locul Brăițenilor de Sus după 1700, deși satul ființa de ceva timp. Brăițeni de Jos a dispărut astăzi; locul a rămas în memoria locuitorilor prin prezența câtorva nuci seculari care și astăzi rodesc pe coasta dealului, cum te ridici spre Șuletea. Satul Brăițeni de Jos se afla cu aproximație la 4 km mai spre sud de Șuletea (în acest caz avem de a face nu cu o suprapunere de sat, ci cu o schimbare de vatră). Totodată, trebuie menționat și faptul că țăranii din Brăițenii de Jos, pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare, erau răzeși care aveau în atribuție semnalizarea venirii turcilor sau tătarilor pe teritoriul Moldovei. Modalitatea de semnalizare era cât se poate de simplă și de eficace. Pe unul din dealurile mai înalte, învecinate satului Brăițenii de Jos, se afla o movilă pe care erau așezate câte un car cu lemne. În caz de invazia dușmanilor, lemnele erau aprinse și se făcea atenționarea către alte movile, una situată mai la sud (pe aceeași locație cu a releului TV de lângă comuna Popeni), iar cealaltă situată cam 20 km nord, spre orașul Fălciu. În zilele senine de vară, se văd în depărtare (de pe movila de pământ, care există și astăzi în vârful dealului situat în partea de nord a fostului sat Brăițeni de Jos și în partea de vest a satului Floreni) celelalte două movile de pe vârful dealurilor, mai ales în partea de nord. De asemenea trebuie menționat și faptul că pe dealurile unde în acest moment se află plantate vii, frații Rotaru din Jurcani au descoperit foarte multe relicve (vase, monezi, unelte) pe vremea când se făceau săpături pentru punerea șpalierilor, făcându-și acasă propriul lor muzeu cu obiecte găsite pe aceste dealuri, probabil lucruri rămase în urma incendierii satului Brăițenii de Jos, care se pare că era cu mult mai mare și mai răspândit.
Foarte puțini știu că cimitirul vechiului sat este situat în partea de nord-est a zootehniei din localitate, unde acum este o groapă de lut, astfel că locuitorii umblă în fiecare zi pe drumul de țară format peste mormintele înaintașilor, fără a ști acest lucru.
RELIEF
Șuletea este o comună din județul Vaslui, regiunea Nord-Est, România. Centrul comunei se află la 46,288691 latitudine nordică și 27,913335 longitudine estică.
Formele de relief sunt variate începând de la zona de șes care domină în toate satele, până la zona de podiș și zona de deal.
SOLUL
Caracteristicile pedologice ale solului sunt diferite, existând 5 grupe de soluri care sunt constituite după mai multe criterii: grad de eroziune, grad de sărăturare, tip de sol, caratere morfologice. Astfel în zona de șes și podiș solurile sunt cu preponderență nisipoase, iar în zona de deal au o structură argiloasă.
CLIMA
Regimul climatic al zonei de competență este temperat continental, caracteristicile ce definesc acest regim în zona noastră se pot defini astfel:
- Temperaturi de iarnă extreme (-50 C), iar medii (-28, – 31 C) înregistrate în iarna anilor 1983- 1984;
- Temperaturi vara medii (+20 C), iar extreme (+38-40 C), înregistrate în vara anilor 1993-2003;
- Precipitații – deficitare, cu cantități mult sub media anuală. S-au înregistrat perioade de timp, evaluate la 6 luni fără precipitații (anii 1987; 1993) extreme în privința ploilor abundente care să producă inundații au fost în anul 1999, înregistrându-se temporar și ploi cu grindină; fenomene meteorologice extreme (furtuni și tornade) nu s-au înregistrat.
VEGETAȚIA dă acestei zone aspectul de stepă și silvostepă, reprezentată prin trandafirul sălbatic (roza ferax) și porumbarul (prunus spinosa) din speciile lemnoase și prin păiuș.
FAUNA este reprezentată prin popândăi (citelus citelus), șoareci de câmp (apodemus agrarius) și hârciogi (cricetus cricetus).